Dacă nu găsești nici o cale de ieșire, încearcă privind în sus!
În zbuciumul orașului, pe o șosea din inima Capitalei, parohia cu hramul Sfintei Cruci e semn al Învierii și al păcii. Când îi treci pragul, pășești într-o oază de liniște, de odihnă, de blândețe. Activitățile caritative, desfășurate mai ales de tinerii coordonați de părintele vicar, include vizitele la bătrâni, aprovizionarea persoanelor singure și nedeplasabile cu cele de trebuință traiului zilnic și animarea vacanțelor pentru copiii parohiei.
În actuala casă parohială, a cărei construcţie a început în anul 1933, se află o capelă, care a aparţinut Bisericii Armeano-Catolice până în anul 1956, an în care la cererea parohului armeano-catolic, Pr. Clemens Koren, grav bolnav, capela a fost dată în grijă Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti. Diversitatea liturgică se regăsește și azi la Sfânta Cruce, unde Cristos este lăudat în două „limbi” liturgice: cea a ritului latin (romano-catolic) și cea a ritului bizantin (greco-catolic). Două liturgii, dar aceeași Cruce, aceeași Înviere, aceeași inimă care bate pentru Cristos.
Noutăți
Solemnitatea Paștelui 2026
Duminica a V-a din Postul Mare: învierea lui Lazăr și Cateheza comunitară Dumnezeu, Tată Milostiv și Iertător
