Postat pe 31 august 2012 în Articole

Despre naşterea Sfintei Fecioare Maria, Noul Testament nu ne vorbeşte deloc pentru că accentul cade pe activitatea şi viaţa lui Cristos. Asta nu înseamnă că Maria este mai puţin importantă. Acţiunea ei se manifestă din plin, tocmai pentru că ea este mama lui Cristos. În lipsa surselor neo-testamentare, scrierile apocrife tratează în treacăt această problemă şi plasează naşterea Sfintei Fecioare în Galileea (deşi locul naşterii este disputat), din părinţii Ioachim şi Ana. Desigur, Evanghelia Apocrifă a lui Iacob nu este o sursă istorică canonică, şi pentru că este scrisă în preajma anilor 150 după Cristos, dar ea este singura sursă care umple golul pricinuit de penuria de izvoare istorice. Mergând pe firul epic, constatăm că Ioachim şi Ana, părinţii Sfintei Fecioare, nu au avut copii până la o vârstă înaintată. Dumnezeu însă le-a ascultat rugăciunea, şi lor care nu puteau face copii, le-a îndeplinit cererea (vezi spre exemplu: Scrierile apocrife, Începutul Protoevangheliei lui Iacob). Naşterea Sfintei Fecioare Maria este sărbătorită în toate bisericile creştine în data de 8 septembrie, la exact nouă luni de la celebrarea Neprihănitei Zămisliri a Sfintei Fecioare Maria. Pentru că această sărbătoare cade în preajma Adormirii Maicii Domnului, ea nu mai este sărbătorită cu fastul cu care era sărbătorită în trecut. Pentru că am vorbit de trecut, trebuie să amintim că:  pentru prima dată această sărbătoare a fost introdusă în Biserica orientală în sec. VI, urmând ca în Biserica occidentală să fie introdusă de Sfântul Papă Sergiu I (probabil, dec. 687 – sept. 701); chiar dacă în fapt nu existase sciziunea din sânul Bisericii. În 1245, în timpul celei de-a treia sesiuni a Conciliulu I de la Lyon, Papa Inocenţiu al IV-a a instituit în întreaga Biserică o novenă dedicată Naşterii Sfintei Fecioare Maria. Astăzi, această novenă nu mai există în forma care a fost creată în timpul Conciliului I de la Lyon. Cu toate acestea, în afară de Cristos, doar Maria şi Ioan Botezătorul se bucură de celebrarea într-un cadru festiv nu numai a morţii, dar şi a naşterii lor.

Cu prilejul Naşterii Sfintei Fecioare Maria, în omilia sa, Sfântul Andrei, episcop de Creta, spunea: “Sărbătorirea de astăzi cinsteşte naşterea Maicii Domnului, dar însemnătatea şi scopul acestui eveniment decurge din întruparea Cuvântului dumnezeiesc. De fapt, Maria se naşte, este alăptată şi creşte pentru a fi Mama Regelui nemuritor al veacurilor, Mama lui Dumnezeu. Tot pentru acest motiv, Biserica sărbătoreşte şi ziua venirii în lume a Mariei – aşa cum face numai pentru Ioan Botezătorul, şi, natural, pentru Cristos -, spre deosebire de ceilalţi sfinţi, pe care-i sărbătoreşte de ziua „naşterii pentru cer” (Vieţile Sfinţilor, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice, Bucureşti, 1992, vol. II, pag.125). În anul 1953, în sărbătoarea Naşterii Sfintei Fecioare Maria, Sfântul Părinte Pius XII a proclamat anul 1954 An Marian. Manifestarea a avut loc cu prilejul sărbătoririi centenarului definirii dogmei Neprihănitei Zămisliri. Cu această ocazie, Sfântul Părinte Pius XII a transmis prin intermediul Enciclicei “Fulgens Corona”, următorul mesaj: “Această devoţiune nu stă doar în cuvinte, nu trebuie să fie făcută  în monede contrafăcute de religie sau prin afecţiuni tranzitorii ale unui moment, dar ca să fie ceva sincer, adevărat şi eficace, este necesar ca fiecare dintre noi, în funcţie de starea lui de viaţă, ar trebui să profite de aceasta pentru dobândirea de virtuţi. Comemorarea misterului Preasfintei Fecioare, concepută imaculată, imună şi fără pata păcatului strămoşesc, ar trebui, în primul rând, să ne îndemne să trăim în nevinovăţie şi integritatea vieţii  care fuge şi urăşte chiar şi cea mai mică pată de păcat” (Pius XII, Enciclica Fulgens Corona, 1953, 23). Mesajul Suveranului Pontif este foarte sugestiv, el oglindeşte întreaga esenţă în cuvinte simple şi fără o rigoare nefolositoare. Construcţia frazei este la rândul ei simplă şi deloc exhaustivă, concentrând în rândurile Enciclicei, enunţate mai sus, toate lucrurile revelate Bisericii în decursul timpului.

Naşterea Sfintei Fecioare Maria reprezintă, fără doar şi poate, un moment important în istoria mântuirii. Fără Maria, probabil că mântuirea ar fi avut loc dacă Dumnezeu ar fi dorit acest lucru, iar Fiul Omului s-ar fi întrupat în altă femeie. Numai că acestea sunt doar supoziţii ce îmbracă formele unei retorici umane, Dumnezeu a ales-o pe Maria, i-a oferit un rol şi a făcut-o să rodească, ceea ce face ca noi să avem un motiv în plus să o sărbătorim astăzi. Sărbătoarea este cu atât mai importantă cu cât, Maria rămâne model de curăţie şi de ascultare a Cuvântului lui Dumnezeu care potenţează un om şi îi oferă o demnitate înaltă. Dincolo de lucrurile vizibile stă voinţa Creatorului, o voinţă care se materializează prin naşterea Fiului Său din trupul unei mame caste. Maria a fost aleasă de Creatorul însuşi, care a stabilit ca Maria să-L poarte pe Cristos în pântecele ei, încă înainte de întemeierea lumii.

Marius Oanţă

Un comentariu la “Naşterea Sfintei Fecioare Maria”

Pentru a schimba imaginea de la avatar, accesează site-ul gravatar.com.
  1. Am aflat de aceasta Biserica dupa ce am fost nevoit sa-mi vizitez tatal la spitalul Victor Babes, ma impresionat si as dori sa si am ocazia de a o vizita. In schimb as dori sa stiu daca exista cine cu “mintea deschisa” cu care as putea vorbi. Citind articolul am inceput sa cred ca as gasi aici…
    Cu respect,
    Madalin Ciobanu

Adaugă un comentariu

Poţi folosi aceste tag-uri HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>