Comentarii la: Cristos, realitatea ultimă

De către: Marius Oanta

Marius Oanta — Thu, 12 Nov 2009 18:16:07 +0000

Pacate avem fiecare dintre noi, si in fond Dumnezeu este bun si iertator, desi in acelasi timp e si drept, nu il percep ca fiind un Dumnezeu care judeca lucrurile cu asprime. nu cred ca ar trebui sa ne fie teama de El in sens strict, desi frica de Dumnezeu este un dar al Duhului Sfant, aici cred ca ne-ar ajuta un preot, poate intervine si ne lumineaza cu cateva explicatii.

De către: kosy

kosy — Thu, 12 Nov 2009 16:38:08 +0000

acum i-mi este iarasi greu.sunt cu bagaj mare de pacate.mai mult vorbe.cuvinte de mangaiere si incurajare nu am de unde sa primesc.simt cum sunt in cadere…
e groaznic.mi-e rusine sa merg la biserica.de 2 ani nu am mai mers delok.
nu stiu ce sa fac.grav este ca inainte,ma rugam si mergeam des la biserica.la spovedanie,la mesa,sau doar la rugaciune.si ma ajutat dumnezeu.
nu stiu ce am facut de sunt in decaderea asta.am pirdut firul si acuma mie frica sa nu ma pierd pe mine definitiv.poate merit.

De către: Marius Oanta

Marius Oanta — Wed, 11 Nov 2009 19:12:14 +0000

iti multumesc pentru comentariu, desi nu cred ca in rai omul a descoperit: egoismul, rusinea ori prostia, ci pur si simplu Dumnezeu i-a oferit omului alternative, bineinteles ca asta e doar o parere, nu sunt teolog, eu ma exprim din punctul de vedere al laicului!…..

De către: greenrullz

greenrullz — Wed, 11 Nov 2009 18:50:19 +0000

Intr-adevar, viata omului se bazeaza pe speranta; in fond, orice existenta a unei fiinte rationale normale din punct de vedere moral se bazeaza pe speranta. Si intr-adevar, Cristos este speranta. El ne-a aratat/ne arata calea pe care trebuie sa mergem pentru a ne intoarce, asa cum bine si frumos ai spus la “puritatea si sfintenia primordiala”. Dumnezeu i-a aratat omului prima data paradisul pentru ca a vrut ca omul sa fie fericit; fiecare creator care este cu adevarat creator doreste bunastarea, fericirea creaturii sale. Dumnezeu stia ca din toate locurile, universurile si lumile astea,tangibile or intangibile, cel mai bine ne va fi, cel mai bine de vom simti in rai. Insa, omul a descoperit in rai poate egoismul, rusinea or prostia, or, daca nu am nimerit eu cuvantul corect, acel sentiment prostesc si total inutil care l-a determinat sa faca lucrurile pe care nu trebuia sa le faca. Si cum omul n-a fost suficient de puternic incat sa-si suporte greseala si consecintele acesteia, s-a ajuns la viata pe pamantul asta palpabil. Si de atunci incolo, “platim” pentru greseala/greselile strabunilor nostri, sau, incercam sa ne recastigam puterea de a suporta consecintele greselilor noastre, incercand totodata sa evoluam, sa ne schimbam, si sa atingem “sfintenia primordiala”.