Postat pe 25 iunie 2006 în Predici

Puterea naturii deseori evidentiaza fragilitatea umana. Furtuni, cutremure, inundatii, raspandesc frica si moarte; inaintea lor simtindu-ne neputinciosi, strigam catre Dumnezeu cerand ajutorul sau. Insa credinta este ceva mai sublim; ea nu este o asigurare impotriva calamitatilor, dar consta in faptul ca avem incredere ca Dumnezeu este mereu cu noi in barca care trece pe marea, uneori calma, iar alteori agitata, asemenea vietii. Credinta este o invitatie sa privim cerul si lumea cu ochi noi si limpezi; este o invitatie de a sta cu El si a descoperi minunile pe care mana lui le face fara incetare.
Minunea furtunii potolite manifesta apoi maretia Domnului si se prezinta ca semn de eliberare si de inviere. Acest semn este atat de puternic si de eficace, incat genereaza frica si produce acea intrebare: Cine este cel care porunceste marii? Cine este Isus? Isus este „Dumnezeu cu noi!” Apele agitate sunt un simbol al raului care il poate agresa pe om, dar Isus a spus un cuvant definitiv impotriva raului. credinta nu ne apara de dificultatile vietii, ci ne ajuta sa traim evenimentele fericite si intunecate intr-un orizont de incredere si de speranta.

Adaugă un comentariu

Poţi folosi aceste tag-uri HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>