In evanghelia lui Ioan, porunca iubirii este reamintita in mai multe feluri. Ea, mai mult decat o porunca, este insassi revelatia lui Isus, Fiul lui Dumnezeu, prin care face cunoscut lumii iubirea Tatalui. Porunca este noua pentru ca aduce noutatea lui Dumnezeu; este noua pentru ca prin ea reveleaza esenta imparatiei sale; este noua pentru ca schimba orice perspectiva a vietii umane.
De fapt, Isus indeamna: “Iubiti-va precum v-am iubit eu!” cuvantul “precum” nu inseamna numai o comparatie sau un exemplu de imitat, dimpotriva, are valoare de izvor: am putea spune mai degraba “pentru ca eu v-am iubit, iubiti-va si voi!” Deci, Isus ne asigura ca, pentru faptul ca el ne iubeste, si noi ne putem iubi: este iubirea Lui care iubeste in noi. In concluzie, aceasta iubire nu se datoreaza efortului sau capacitatii noastre, ci deschiderii noastre fata de iubirea Lui care actioneaza in noi.
Aceasta este noutatea: inainte, iubirea avea semnificatia unei serii de precepte de respectat, acum, inseamna a primi pe Cineva, in care traim si prin care iubim. Discipolii, numiti prieteni numai in aceasta evanghelie, sunt cei care, patrunsi de intimitatea cu Domnul, sunt radacina unui popor nou: ei traiesc dupa o noua lege, aceea a iubirii. Eliberati de puterea pacatului si a egoismului, ei pot duce lumii rodul iubirii lui Dumnezeu.
Imparatia lui Dumnezeu are nevoie de acesti iubitori, care sunt prietenii lui isus, si de aceea, raspandesc iubirea divina pe pamant.
