Postat pe 9 octombrie 2005 în Predici

Imaginea ospatului este fundamentala in toate culturile exprimand mereu comuniunea, dialogul, intimitatea. Acest simbolism este reluat si in Evanghelii cu scopul sa devina un popor umil, mantuit. Adunarea liturgica duminicala exprima bine aceasta chemare, pentru ca toti sa participe in numele lui Isus Cristos inviat la ospatul euharistic.
In aceasta perspectiva, Evanghelia prezinta parabola marelui ospat la care sunt invitati toti, chiar daca primii invitati au refuzat. Astfel este exprimata posibilitatea oferita noua tuturor de a participa la bucurie si la comuniune, insa trebuie sa fim vrednici. Invitatia gratuita a iubirii lui Dumnezeu nu poate fi un pretext pentru o viata nedemna fata de El.
La ospatul pregatit ( prima lectura ) Domnul ofera darurile sale. Primul dar este prezenta lui, manifestarea lui. Daca inainte oamenii nu l-au cunoscut pe Domnul, astazi El personal le deschide ochii pentru a-l recunoaste.
In a doua lectura situatiile intalnite de apostolul Paul sunt prezentate prin opozitie: saracie-bogatie; satietate-foame. sfantul Paul ne arata drumul pentru a accepta suferintele si umilirile in urmarea lui Cristos; numai astfel discipolul va avea forta si adevarata bogatie: ” Toate le pot in acela care ma intareste.”

Adaugă un comentariu

Poţi folosi aceste tag-uri HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>