Postat pe 3 aprilie 2005 în Predici

Pentru a ajunge şi noi să putem să proclamăm cu bucurie asemenea discipolilor: „L-am văzut pe Domnul!” şi să mărturisim credinţa lui Toma, suntem chemaţi astăzi să contemplăm imaginea spirituală a Bisericii din Ierusalim ( prima lectură ). Este o imagine plină de speranţă şi de comuniune. astfel, contrastul continuu şi dificil dintre bucurie şi suferinţă, prezentat în a doua lectură, este depăşit prin speranţa vie şi printr-o credinţă de neşters. Totuşi, este necesar să recunoaştem cele patru coloane care întemeiază comunitatea din Ierusalim.

Prima este „învăţătura apostolilor”, adică anunţul Evangheliei, care cere o ascultare docilă şi disponibilă. A doua este „frângerea pâinii”, adică, celebrarea euharistiei ca laudă şi mulţumire faţă de iubirea Domnului. A treia este „rugăciunea”, adică, cultul celebrat şi hrănit de psalmi sau de imnuri biblice. A patra, „comuniunea”, adică iubirea fraternă care se manifestă în dreptatea socială şi împărtăşirea bunurilor.

În Evanghelie, vedem cum Domnul, care îi proclamă fericiţi pe cei care cred fără să vadă, acceptă să îi ofere o altă dovadă lui Toma, discipolul necredincios. Credinţa care este mereu o cucerire dificilă, când se deschide la ajutorul Domnului şi la puterea harului său, se încheie printr-o credinţă luminoasă, capabilă de a ne înrădăcina ăn mod profund ăn Cristos înviat.

Adaugă un comentariu

Poţi folosi aceste tag-uri HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>