Postat pe 13 martie 2005 în Predici

Isus, în relatarea sfântului Ioan cu privire la învierea lui Lazăr, se autodefineşte ca „învierea şi viaţa”. este mesajul care domină toată liturgia Cuvântului de azi. Îndemnul acestei duminici din Postul Mare se referă la speranţă şi la credinţă: Cristos însuşi ne-a înrădăcinat în această speranţă când, în faţa mormântului lui Lazăr, a proclamat aceste cuvinte: „Cine crede în mine, chiar dacă moare va trăi!”

Profetul Ezechiel ( prima lectură ) anunţă că Dumnezeu însuşi va elibera poprul lui Israel din mormânt şi îl va conduce în patria sa, adică îl va face să reînvie.

Sfântul Paul ( a doua lectură ) afirmă că creştinul, o fiinţă de carne destinată morţii, prin botez primeşte darul Duhului care este principiul de înviere şi de viaţă. Învierea lui Lazăr ( Evanghelia ) trebuie să trezească în noi o credinţă deplină în persoana lui Cristos. Isus, profund mişcat faţă de prietenul care se află în mormânt, şi faţă de surorile care plâng dispariţia fratelui, are aceeaşi atitudine şi faţă de durerile şi neliniştile noastre şi ne ajută să acceptăm şi să depăşim împreună cu El, din iubire, încercările vieţii.

Ajutaţi fiind de această speranţă care nu ne înşală, vom înainta cu curaj, seninătate şi bucurie pe calea vieţii pentru a ne reveda cândva cu toţii împreună în casa Tatălui.

Adaugă un comentariu

Poţi folosi aceste tag-uri HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>