Postat pe 2 ianuarie 2005 în Predici

Liturgia cuvântului de azi atrage încă o dată atenţia noastră spre întruparea lui Isus, şi o face prin acele fragmente minunate din cartea lui Ben Sirah şi din Evanghelia sfântului Ioan.

Textele sunt concretizate şi iluminate de simbolul „cortului”. În cartea lui Ben Sirah găsim: „Creatorul mi-a fixat o locuinţă…” şi ?n Evanghelia sf. Ioan: „Cuvântul s-a făcut trup şi a locuit între noi”. Cu alte cuvinte, se trece de la un Dumnezeu îndepărtat şi invizibil, la un Dumnezeu aproape şi vizibil. Este un Dumnezeu care intră în istoria noastră din iubire, o iubire care rămâne chiar şi atunci când închidem uşa inimii noastre faţă de El. Căutare şi iubirea lui ştie să deschidă chiar şi acele uşi, care nu sunt întotdeauna disponibile la prezenţa lui.

Aprinzând lumina lui în inima noastră, îi putem lumina pe oameni acolo unde El şi-a pus cortul, împărtăşind până la capăt însăşi existenţa noastră.

Acest timp de Crăciun să ne facă capabili de a mărturisi, prin viaţa noastră de credinţă, acea prezenţă a lui Dumnezeu care, din iubire, a devenit aproapele fiecăruia. Din iubire trebuie să-l manifestăm şi să trăim în prezenţa Celui care umple de speranţă şi de fraternitate lumea de azi.

Adaugă un comentariu

Poţi folosi aceste tag-uri HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>